Formare-Continua.ro - Formare Continua Muntenia - Formare Profesionala

Proiectul : Competitivitate și stabilitate pe piața muncii prin calificare și consiliere profesională! Creșterea gradului de calificare și adaptare al salariaților din ramura sănătate și asistență socială din Regiunea Sud-Muntenia pe o piață a muncii în plină schimbare prin calificare, recalificare și consiliere profesională

.main div#banner2.clearfix {

  background: url('/../images/nou/modullauk2.png') repeat scroll 0 0 #FFFFFF;
  border-radius: 6px 6px 6px 6px;
  -moz-border-radius: 6px 6px 6px 6px;
  -webkit-border-radius: 6px 6px 6px 6px;
  box-shadow: 0 1px 1px rgba(255, 255, 255, 0.8) inset, 1px 1px 3px rgba(0, 0, 0, 0.2), 0 0 0 4px rgba(188, 188, 188, 0.5);
   -moz-box-shadow: 0 1px 1px rgba(255, 255, 255, 0.8) inset, 1px 1px 3px rgba(0, 0, 0, 0.2), 0 0 0 4px rgba(188, 188, 188, 0.5);
  -webkit-box-shadow: 0 1px 1px rgba(255, 255, 255, 0.8) inset, 1px 1px 3px rgba(0, 0, 0, 0.2), 0 0 0 4px rgba(188, 188, 188, 0.5);
  clear: both;
  display: inline-block;
  margin-bottom: 4px;
  margin-top: 5px;
  padding-left: 20px;
  padding-right: 20px;
  position: relative;
}
Prima Pagina » Informaţii Utile » Articole medicale » Prevenirea complicatiilor in infarctul miocardic acut. O privire retrospectiva
A+ R A-

Prevenirea complicatiilor in infarctul miocardic acut. O privire retrospectiva

Email Imprimare PDF

Abstract

In anii ’70 s-a introdus in practica medicala tratamentul cu insulina si glucoza in infarctul miocardic acut ca masura de preventie a complicatiilor inerente. Ulterior s-a demonstrat actiunea protectoare a clorurilor de potasiu si de magneziu in cardiopatia infarctoida, fapt ce a dus la aparitia solutiilor repolarizante GIK si GIKMg.

Prezentare

Infarctul miocardic este un diagnostic obiectiv, reprezentand forma acuta a cardiopatiei ischemice, in care ocluzia subita a unei artere de la nivelul cordului intrerupe irigatia sanguina a unei parti a miocardului, antrenand necroza.

Termenul ischemie deriva din grecescul iskhaimos, semnificand “care intrerupe sangele – haima”.

Principalele manifestari ale cardiopatiei ischemice coronariene – tulburarile de ritm/ale activitatii electrice cord, insuficienta cardiaca cu soc cardiogen, angina pectorala, infarctul miocardic, moartea subita – sunt doar aparent izolate. Fiecare dintre ele poate constitui momente diferite in evolutia bolii coronariene. *1

Ischemia are ca prima consecinta starea de hipoxie cardiomiocitara cu blocarea ciclului Krebs si efluxul de H, LDH si K din celula in sangele venos coronarian. Astfel, un pH scazut, concentratia LDH si a potasiului extracelular devin marker ai gradului de hipoxie. Potentialul membranar scade, consecutiv este afectata excitabilitatea celulei miocardice, culminand cu moartea celulara, necroza miocardica. *2

Intrarea glucozei in celula musculara afectata de ischemie previne aparitia modificarilor morfologice caracteristice anoxiei: dilatarea tubilor longitudinali, pierderea integritatii mitocondriilor, reducerea modificarilor complexului QRS.

Mecanism: anoxia produce efluxul de K. Insulina creste potentialul de membrana crescand concentratia intracelulara a K. In acelasi timp deschide usa celulei pentru glucoza.

Rezultatele asociatiei glucoza – insulina– potasiu s-au dovedit favorabile clinic si electrocardiografic.

Astfel, in urma unui studiu realizat in perioada 1973 – 1976  pe un lot de 241 de bolnavi cu infarct miocardic, dupa administrarea acestei triade medicamentoase s-au constatat: scaderea duratei medii de spitalizare cu 5 zile, reducerea frecventei tulburarilor de ritm, dar si a socului cardiogen.  

Prin urmare, tratamentul cu solutii repolarizante exercita o actiune benefica asupra aparitiei tulburarilor de conducere – bloc atrioventricular sau bloc de ramura – si previne fenomenul de moarte subita coronariana.

Karasi (op. cit, p. 595) noteaza efectul indirect al tonicardiacelor digitalice asupra pierderii de potasiu prin cresterea contractilitatii miocardice. Mecanism: digitala se fixeaza la nivelul membranei externe, influentand echilibrul pompei Na/K, in avantajul transportului de Na.

De aceea administrarea larga de tonicardice in insuficientele de pompa care complica infarctul miocardic trebuie insotita intotdeauna de administrarea concomitenta de potasiu, de preferat sub forma solutiei repolarizante GIK (glucoza, insulina, clorura de potasiu). Aceasta solutie previne sau scade aparitia ritmurilor ectopice dupa ocluzia coronariana.

La acestea se adauga observatia ca beta blocantele scad puternic nivelul potasiului din hematii, avand drept consecinta scaderea hemoglobinei de a fixa oxigenul.*3

Ulterior, in terapia de prevenire a necrozei miocardice, s-a optat pentru solutia GIKMg datorita rolului Mg in refacerea concentratiei K intracelular. Adaugarea de Mg modifica permeabilitatea membranara, accelerand influxul de K.  

Concluzii

A trecut o jumatate de secol de cand s-a demonstrat influenta favorabila a solutiilor repolarizante in prevenirea complicatiilor infarctului miocardic – aspectul major al bolii coronariene

Efectele clinice favorabile ale acestui tratament intaresc ipoteza ca asocierea potasiului si a magneziului la solutia de glucoza – insulina ar putea preveni necroza miocardica.

Indiferent de sinonimele pe care le utilizam – boala ischemica a miocardului, cardiopatia prin ateroscleroza coronariana, cardiopatia ischemica – boala coronariana ramane o problema majora a patologiei.

“In timp ce tuberculoza era epidemia societatii industrializate la inceputul ei, boala coronariana a devenit epidemia societatii industrializate in stadiul de maturitate”.*4

 

Note

*1 Arthur, Karassi, Infarctul miocardic acut, Ed. Medicala, Bucuresti, 1979

*2 Marius, Sabau in Fiziologie umana, I., Haulica, Ed. Medicala, Buc., 2007

*3 Agostini A., Bernasconi C., Gerli G., C., Oxygen affinity and electrolyte distribution of human blood; changes induced by propranolol, Science, 1973, in Karasi, Arthur, op. cit.

*4 Moga, A, Mode de vie et etat cardiovasculaire in Karasi, Arthur, op. cit.

 

Bibliografie

Haulica, I., Fiziologie umana, Ed. Medicala, Buc., 2007

Karassi, Arthur, Infarctul miocardic acut, Ed. Medicala, Bucuresti, 1979

Voiculescu, Marin, Medicina generala, Ed. Medicala, Buc., 1990

Sursa http://www.paginamedicala.ro/articole/Prevenirea-complicatiilor-in-infarctul-miocardic-acut.-O-privire-retrospectiva_264/

Testimoniale WORKSHOP

Cursuri formare profesionala

 Discutii Idei si Sugestii 

 Interviul pas cu pas - Cifra magica 3

Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei

vila eforie sud